Din doua motive: unul, pentru ca era foarte aglomerat si al doilea, pentru ca, desi s-a intamplat sa vad ceva printre capete ingramadite si copii urcati pe umerii parintilor, defilarea in sine nu mi-a transmis nici o emotie.

Am ajuns la Arcul de Triumf la 11 fara ceva, respectand programul afisat pe tot internetul: “parada militara incepe la ora 11”. In realitate, nu a fost asa. “Bai, numa’ la noi se poate intampla asa ceva”, spune un domn de langa mine. In stanga tine strans un tricolor, iar in dreapta un copil de maxim 3 ani, semiadormit si cu un biberon lipit de gura. Pana ce lucrurile au inceput sa se miste, a mai durat cel putin jumatate de ora, timp in care, pe soseaua Kiseleff, s-au strans garoafe si crizanteme aruncate din multime. In curand aveau sa fie strivite de bocancii jandarmilor, politistilor, genistilor sau marinarilor, de tancuri, motociclete si masini. Continue reading …