„De unde pleaca masina spre Costin Georgian?“, il intreb pe sofer, dupa ce am luat autobuzul gresit si m-am intors de unde am plecat. „Pai tocmai ati pierdut-o, domnisoara… Ia uitati-o cum trece pe sub ochii dumneavoastra…“, imi raspunde el. Ma uit la ceas. Putin peste doua jumate. Pana la urmatorul autobuz, mai e aproape o ora. In statie e liniste, soare si miros de praf combinat cu plastic si urina. Ce caut eu aici? Si ce am gasit? Continue reading …