Post navigation

din filme

„Femeia în aur“. În căutarea liniștii pierdute

Este genul de film despre care nu poți scrie foarte mult. Efectul este același ca și în cazul unei picturi. Mai bine o privești decât să o povestești. Mai bine îl vezi decât să spui ce se întâmplă. Acolo, în interiorul evenimentelor, se petrece totul. Empatia este maximă și e imposibil să nu te trezești aplaudând, de exemplu, după procesul de la Curtea Supremă.

Maria Altmann (Helen Mirren), refugiată evreică, stabilită în California, vrea să recupereze portretul mătușii sale, expus în Galeria Belvedere din Viena. Este vorba de faimosul „Portret al Adelei Bloch-Bauer“, furat de naziști din casa familiei sale, redenumit o perioadă „Femeia în aur“ și popularizat drept „Mona Lisa Austriei“. Apelează la un avocat, Randol Schoenberg (Ryan Reynolds), și dă în judecată Guvernul austriac.

WOMAN IN GOLD
Helen Mirren și Ryan Reynolds

În spatele problemei retrocedărilor de artă, a conflictelor subtile dintre Statul austriac și Statul american sau dintre Maria Altmann și Randol Schoenberg, câștigătoare în film este latura umană. Liniștea are prioritate în fața banilor, e un drept firesc, la fel ca dreptul la viață. Este miza cea mai mare pentru care luptă Maria Altmann – detaliu greu de înțeles în contextul unor sume de zeci de milioane de dolari. Este, pe de altă parte, și lecția pe care o învață Randol, de la clienta lui atât de tipicară.

HELEN MIRREN stars in WOMAN IN GOLD
Helen Mirren

„Tu nu înțelegi că nu o fac pentru bani?“, îi spune Maria lui Randol. Ca să înțelegem cu toții de ce o face, trebuie să-i înțelegem trecutul. Decupajele în timp au acest rol – și mă bucur că regizorul nu a insistat prea mult asupra lor. Altfel, filmul risca să se transforme într-o poveste tristă, așa cum sunt majoritatea când tema este Holocaustul.  

(L-R) Max Irons and Tatiana Maslany star in WOMAN IN GOLD
Max Irons și Tatiana Maslany (Maria Altman în tinerețe)

S-a evidențiat, pe scurt, prin decupajele în timp inserate în film, exact ce trebuia: de ce este important trecutul, atunci când în prezent căutăm liniștea. Hellen Mirren a jucat admirabil, Ryan Reynolds ar fi putut mai mult, dar tot ce contează e, până la urmă, faptul că am făcut cunoștință cu Adela Bloch-Bauer și cu istoria reală a femeii din spatele unei opere de artă pe care Statul austriac și-a însușit-o nedrept. 


Foto: Forum Film România
It's only fair to share...Share on Facebook3

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *