Post navigation

din culise

Jazz, Jazz, Jazz

Aseara, cand am venit obosit acasa, am ascultat John Coltrane, saxofonistul meu preferat. Asa am putut sa adorm.
— Emil Bizga

Jazz, Jazz, JazzPremiera in istoria jazzului romanesc. Emil Bizga a reusit sa adune 15 cei mai talentati instrumentisti de jazz si sa aduca primavara in Bucuresti pe ritmurile anilor ‘20. A trebuit sa vina Emil cu prospetimea din New York sa punem pe picioare acest proiect muzical‟, a spus Mircea Tiberian, invitatul special al serii. S-a cantat, s-a improvizat, iar spectatorii aflati in sala Studio a Teatrului Odeon au sarbatorit la cote maxime prima zi din luna martie.

Imediat dupa terminarea concertului, Emil Bizga a acceptat sa continuam povestea de pe scena, printr-un interviu despre cum se impaca muzica cu sportul, ce asculta un cantaret de jazz atunci cand nu canta jazz si cum poti transforma un spectacol intr-o declaratie de dragoste pentru o femeie.


 

1. Esti multumit de cum a iesit seara asta?
Da, sunt multumit, a iesit asa cum mi-am dorit. Chiar daca la inceputul show-ului am avut ceva emotii, au fost constructive si lucrurile au iesit asa cum trebuia. Cand ai de condus o orchestra de big band si vin toti suflatorii spre tine, iti revii imediat si intri in starea respectiva.

 

2. Se poate vorbi de un public de jazz in Romania?
Ceea ce s-a intamplat aici, in seara aceasta, si ceea ce se intampla in cluburile de jazz din Romania sustine si demonstreaza acest lucru: exista un public de jazz in Romania.

 

3. Spui intr-un interviu ca, odata ajuns in Suedia, a trebuit sa uiti tot ce ai invatat in Romania. Ce-i lipseste scolii romanesti pentru a scoate trompetisti buni?
O traditie de predare a trompetei. In Romania inca nu exista o scoala de trompeta suta la suta. Nu numai suedezii, ci intreg Occidentul are mai multa responsabilitate in acest domeniu. Si, culmea, romanii sunt mult mai talentati decat multe alte natii, dar problema e ca nu suntem organizati. Practic, cand am ajuns in Suedia, am crezut ca eu cant foarte bine si ca sunt foarte talentat, dar profesorul meu, Hakan Hardenberger, care este cel mai mare trompetist din lume de muzica clasica, mi-a zis ca sunt mai talentat decat el, dar ca nu stiu nimic despre trompeta, despre tehnica de emisie, ambusura, psihologie, secrete, gandire. Si le-am invatat. In momentul in care cantam, trebuie sa gandim ceea ce producem.

 

4. Cat de mult te-a ajutat experienta muzicala din familie, faptul ca tatal tau a fost, si el, trompetist? Si, in acest context, de ce nu ai inceput din prima cu trompeta, ci cu vioara?
M-a ajutat mult faptul ca provin dintr-o familie cu o traditie de o suta de ani de cantat muzica de fanfara. Se pare ca gena si-a spus cuvantul. Mi-a fost foarte usor sa cant la acest instrument, chiar daca tatal meu, la inceput, nu a vrut sa cant la trompeta. Il considera un instrument greu si mi-a recomandat vioara. A vrut sa fiu „safe‟, or mie nu mi-a placut niciodata sa fiu „safe‟, ca drept dovada nici in ziua de azi nu sunt „safe‟.

 

5. Si ce inseamna pentru tine sa fii „safe‟?
Sa ai un job si sa fii boring toata viata. Adica, sa te trezesti dimineata, sa mergi la serviciu, sa vii acasa, sa stai cu sotia si copiii si sa astepti weekendul. Sa-ti faci unu, doua concedii pe an si cam atat. Mie nu mi-a placut niciodata genul asta de viata.

 

6. Care sunt cantaretii de jazz care te-au inspirat?
M-au inspirat cd-urile pe care le-am ascultat in copilarie, cu Miles Davis, Chet Baker, Dizzy Gillespie. Si nu neaparat trompetisti. De exemplu, primul cd pe care l-am ascultat a fost cu muzica de pian, e vorba de Gonzalo Rubalcaba. L-am descoperit apoi pe Marius Pop, cu „Nodul gordian‟ – si mi-am dat seama ca se canta bine jazz si in Romania! Mi-a placut chestia asta, m-a inspirat si am continuat.

 

7. Cat de bine antrenat fizic trebuie sa fie un trompetist, dat fiind faptul ca acest instrument este destul de solicitant pentru plamani?
Conditia fizica la instrumentistii suflatori este foarte importanta. Eu, de exemplu, merg la sala de forta si la bazin. Inotul ajuta enorm respiratia, diafragma si oxigenarea creierului.

 

8. Cum se canta mai bine la un instrument de suflat, de jos sau din picioare?
Uite ca la asta nu m-am gandit niciodata… Da, conteaza cum stai, daca ai pupitru cu note trebuie sa stai jos. Pe de alta parte, in picioare, ai alta atitudine. In mod normal, ambele pozitii ar trebui sa ne inspire la fel de mult.

 

9. Atunci cand vrei sa transpui o melodie care nu vine din sfera jazz-ului pe jazz, care sunt capcanele, piedicile? Cat trebuie sa lucrezi la o piesa ca sa-ti iasa cum vrei?
O sa-ti raspund exemplificand cu proiectul meu de etno jazz, din 2003. A fost lucrarea mea de diploma cu care am castigat premiul Jazz Podium din Germania. Mi-a fost greu sa pun hora si doina in limbajul jazzului, am stat mult in biblioteca, am ascultat diferiti artisti, am gasit forma potrivita, „conflictul‟. Muzica populara romaneasca are exotismul ei si masuri compuse, am pus-o pe o linie de free jazz si i-am dat un aranjament ceva mai complicat. A avut succes, firesc, pentru ca tot ce e nou in Europa de Vest, indiferent de domeniu, are succes. Dar e important ca atunci cand un om de jazz transpune un anumit tip de muzica pe ritmuri de jazz sa fie familiar cu linia melodica originala, cu povestea ei, sa fie din ea si in ea.

 

10. In afara de jazz, ce alte genuri muzicale preferi? Ce asculti cand nu canti jazz?
Imi place folclorul inca din copilarie, cand faceam parte din diverse Ansambluri. Mergeam, de asemenea, si la clasa de fanfara. Iar in final, am urmat liceul de muzica (muzica clasica). Insa, aseara, cand am venit obosit acasa, am ascultat balade de jazz, John Coltrane, saxofonistul meu preferat. Asa am putut sa adorm.

 

11. Ai facut vreodata o declaratie de dragoste printr-o melodie cantata de tine?
Da, am facut chiar mult mai mult decat atat. In noiembrie, anul trecut, iubita mea s-a stins din viata si, la o saptamana dupa inmormantare, am avut concert la Ateneul roman. Am avut un program de balade pe care i l-am dedicat in intregime ei.

 

12. Inainte de a intra intr-un spectacol, tii cont de ce mananci, de ce bei?
E important sa nu mananci prea mult, sa fii cat mai usor, cat mai „flexibil‟ si cu mintea limpede. Azi, inainte de spectacol, am mancat o supa si niste biscuiti, atat.

 

13. Crezi ca un loc poate fi bun sau rau pentru cantat?
Daca e bun, il simt. Locul acesta, de la Odeon, este, pentru mine, un loc bun pentru ca sunt legat de el emotional. Aici am cantat pentru prima data la Galele premiilor Uniter, in ’98, cu Jonny Raducanu. Cant peste tot in lume si sunt anumite locuri pe care le simt rele. Sunt locuri care „tipa‟,
cu o acustica proasta, cu unghiuri care nu iti permit sa te asezi cum vrei. E o chestie de natura tehnica.

 

14. Ce te inspira cel mai mult atunci cand improvizezi?
Sunt multe teorii pe tema asta. In timp, cand improvizezi, trebuie sa-ti placa foarte mult instrumentul la care canti, sa existe o legatura intre tine si el. Daca suna bine si articulez bine, daca am o frazare sanatoasa, asta e secretul. Inspiratia nu sta in altceva, in faptul ca m-as gandi in alta parte, depinde mult de genul muzical.

 

15. Poate sa ajunga un cantaret de jazz un „superstar‟, asa cum a ajuns, de exemplu, Michael Jackson in muzica pop?
Povestea cu „superstarul‟ ma enerveaza. Unui muzician de jazz i se da credibilitate atunci cand canta cu un muzician mai bun decat el sau cu unul foarte faimos. Nu ai cum sa devii cunoscut din prima, pentru ca nu ai experienta necesara, dar cu varsta poti deveni un maestru si atunci te vei bucura de succesul cuvenit. Jazzul e un gen muzical extrem de complicat, e nevoie de multa experienta, de mult studiu.

 

16. La ce lucrezi in prezent? In ce proiecte esti implicat?
Emil Bizga Jazz Orchestra este pentru mine cel mai important proiect pentru moment. Am o experienta in acest sens, am mai cantat cu big band-uri, Niedersachsen Jazz Orchestra sau Tolvan Big Band din New York. In Romania, a fost premiera si mi-a placut ce-am auzit. Urmatoarele concerte vor fi pe 1 aprilie si 20 mai cel mai probabil, tot aici, la Teatrul Odeon, caruia vreau sa-i si multumesc cu aceasta ocazie.


image

Mircea Tiberian si Emil BizgaEmil Bizga Jazz OrchestraEmil Bizga Jazz OrchestraEmil Bizga Jazz Orchestra

image

Urmatorul spectacol va avea loc pe 1 aprilie, la Teatrul Odeon

It's only fair to share...Share on Facebook0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *