din amintiri, din culise

Vitrinele pe vremea lui Ceausescu – de la idee, direct la strada (partea II)

Continuare la partea intai…

Vitrina "Romarta"Ramuri inmugurite, pasari si viorele. Umbrele de soare, barci si valurile marii. Frunze ingalbenite si picaturi de ploaie. Erau simboluri clasice care te trimiteau spre anotimpuri. Si, ca toate simbolurile, aveau viciile lor: repetate la nesfarsit, deveneau monotone. Cum le „recuperau“ vitrinierii farmecul originar?

Trebuiau improspatate, regandite, reinterpretate, pentru a reda privitorului senzatia ca „noul este mai nou ca la-nceput“. Astfel, o floare exotica, supradimensionata, intr-o vitrina de iarna, va intra in contrast cu vremea de afara si va atrage atentia. „Omul se opreste, se uita si poate intra in magazin“, spun fratii Iftime. Pana la urma, expui ca sa vinzi. O vitrina trebuie sa fie „epica“, sa spuna o poveste, sa-ti faca semn din strada si sa te cheme la ea: „S-a intamplat o data, era intr-o duminica, sa fiu sunat de la magazin, sa vin sa «demontez» un costum de schi prins in bolduri, asezat intr-o vitrina. I-am spus vanzatoarei ca exista costume de schi in depozit, acelasi model, aceeasi marime si ca poate vinde unul dintre acelea. Dar ea mi-a zis nu, cumparatorul il vrea special pe cel din vitrina. Il prinsesem in bolduri si reda miscarea unui schior, asa cum era el asezat. Trebuia sa stii sa exprimi detaliul asta, sa stii cum pozitionezi boldurile acelea“. Iata cum un creator de vitrine nu era doar regizor sau pictor decorator, ci si un fel de papusar, un manuitor de costume. Dar inainte de toate astea, era om, iar cei doi interlocutori ai mei zambesc cand isi amintesc cum dimineata, dupa ce semnau condica, coborau, pe strada mare, spre cafenea, luau 50 de coniac, ascultau o muzica straina si puneau pe hartii idei noi pentru concursul care batea la usa. „Va place sa va amintiti partea aceasta a vietii?“, ii intreb, intrerupandu-le scurta reverie. „Da! Cum sa nu?! Faceam ce vroiam noi, nu ne controla nimeni, nu ne dicta nimeni nimic“. Iar timpul trairii, diferit de cel al marturisirii, continua sa se deseneze. In fiecare an se organizau, pe tara, concursuri de vitrine. La Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara sau Constanta. Primeau acasa invitatia, dimensiunea vitrinei, schita si ce marfuri urmau sa aranjeze. Totul era extrem de bine organizat, pana in cele mai mici detalii.

image

Comertul era impartit in anotimpuri, anotimpurile in luni, iar fiecare luna in parte avea tema ei care urma sa fie reprezentata prin etalarea anumitor marfuri.

 

CALENDARUL VITRINELOR

Ianuarie

– „Desfacerea albiturilor“ (articole pentru sporturi de iarna, tesaturi si confectii pentru ocazii);

 

Februarie

– „Desfacerea maruntisurilor/ Aranjarea vitrinelor pentru sezonul de primavara“ (articole de parfumerie, cosmetice, gablonzuri si articole pentru decoratiuni interioare);

 

Martie

– „Martisor“, „Primavara“, „Decada cadourilor pentru femei“ (tricotaje, marochinarie, articole de podoaba, parfumerie);

 

Aprilie

– „Luna curateniei“ (articole de gradinarit, lacuri, vopsele, articole de pescuit);

 

Mai

– „Luna imprimeurilor“, „Decada cadourilor pentru copii“ (articole pentru sezonul de excursii si turism);

 

Iunie

– „Luna incaltamintei si a confectiilor de vara“, „Desfacerea articolelor de camping, voiaj, turism si pentru concedii“, „Expozitii cu produse de artizanat“, „Bucuria Copiilor“ (articole de plaja, strand, concedii, jucarii);

 

Iulie

– „Luna inceputului de vara“, „Prezentarea articolelor electrotehnice, televizoare, frigidere, masini de spalat“ (prezentarea articolelor de camping, foto si pescuit);

 

August

– „Prezentarea uniformelor scolare si alte articole pentru pionieri, scolari si studenti“, „23 august“ (articole de sport, biciclete, motorete, motociclete, articole muzicale, discuri);

 

Septembrie

– „Toamna“ sau „Prezentarea articolelor de uz casnic, de incalzit, de tesaturi si confectii pentru seara“ (articole de vanatoare, pentru anul scolar si universitar, obiecte pentru lucrari casnice);

 

Octombrie

– „Pregatirea“ sau „Prezentarea de articole de blanarie si imitatii, incaltaminte de cauciuc, televizoare si radio“ (corpuri de iluminat, decoratiuni interioare, pardesie si paltoane);

 

Noiembrie

– „Luna preparatelor culinare“ si „Prezentarea de confectii si incaltaminte pentru sezonul de iarna“ (articole de sport pentru sezonul de iarna);

 

Decembrie

– „Luna cadourilor“, „Prezentarea de articole de imbracaminte si incaltaminte pentru sarbatorile de iarna si revelion“, „Aranjarea vitrinelor cu articole pentru sporturi de iarna“ (articole pentru pomul de iarna, jucarii, dulciuri, bauturi, produse alimentare specifice reuniunilor si revelionului).

 

image

In afara de respectarea temelor mari, respectarea culorilor era si ea la fel de importanta – cand era frig, se foloseau culori calde, cand era cald, culori reci. Literele trebuiau si ele alese atent, sa fie cat mai usor de recunoscut, iar pentru captarea privitorilor se foloseau titluri in doua culori, cu scopul de-a obtine un contrast puternic. Combinatiile cromatice erau urmatoarele: litera alba/ fond negru, litera alba/ fond rosu, litera neagra/ fond galben, litera albastra/ fond alb, litera neagra/ fond rosu, litera rosie/ fond alb, litera alba/ fond albastru. „Dar, dupa ce a venit Revolutia, gata, s-a dus totul. Nu mai avea nimeni nevoie de noi. Acum e un bazar in magazine, in vitrine la fel“, spun interlocutorii mei, referindu-se, strict, la magazinele din provincie. Si au dreptate. Iar pentru a intelege si mai bine, ma intorc de unde am plecat.

„Etalarea marfurilor – documentar“. Rasfoiesc manualul si descopar ca ceea ce se anuntase plictisitor si scris intr-un limbaj de lemn devine, in ultima parte, cel putin captivant. Ca intr-un tablou. Acum le dau dreptate celor doi pictori decoratori. Asa e, candva, „treaba era serioasa“.

imageimage


SCHITE DE VITRINE din „Etalarea marfurilor – documentar“

Slogan: Mesterul casei
Compozitia simpla, rectangulara impune o etalare ordonata a produselor din aceasta grupa. Centimetrul de tamplarie supradimensionat care serveste drept decor poate fi, totodata, si suport pentru suspendarea panourilor sau a produselor. Pe blatul vitrinei sunt expuse marfurile care se preteaza la o etalare in vrac.

Slogan: Confectii pentru toate ocaziile
Pe panouri separate sunt etalate, grupat, pe destinatii (la serviciu, acasa si in timpul liber), confectii si tricotaje pentru femei. Prezenta manechinului este necesara pentru a anima produsele etalate.

Slogan: Eleganta la genul masculin
Elemente de decor putine, simple, dar care dau posibilitatea sa se etaleze multe produse; in punctul central, este asezat un manechin imbracat elegant. Iar in cele doua dulapuri cu usile larg deschise sunt expuse articole vestimentare pentru barbati. Pe usi si in cuierul suspendat se etaleaza articole complementare. Ramele de lemn sunt intarite cu coltari si fixate in blat.

imageimage

One thought on “Vitrinele pe vremea lui Ceausescu – de la idee, direct la strada (partea II)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *