din carti

Interviu cu Marin Mălaicu Hondrari: „Scriu când simt că am ceva de spus, ceva ce încă e imprecis și pentru mine“

din carti

Am avut odată o discuţie cu un amic care susţinea că nu există scriitori români. Venea cu exemple din literatura universală, pe locul I era, evident, Murakami, iar eu cu exemple de la noi. Blecher? Ecovoiu? Mălaicu-Hondrari? Nu auzise de nici unul. Ştia însă de Liviu Rebreanu şi de Ion. Ceea ce nu e chiar rău. Dar nici foarte bine. Şi nici suficient cât să te facă să spui că nu există scriitori români. 

Continue reading …

Eros, mai mult demon decât înger

din carti

Căci, după cum bine știm, poeții nu scriu despre lucrurile de care au habar, ci despre lucrurile de care nu au habar, iar asta din motive de care n-au habar, dar de care vor, cu orice preț și în fiece amănunt, să aibă.

Nu e „dulcegăreală“, vorba unui anonim în viață, Eseul lui Patrick Süskind, „Despre iubire și moarte“. Pentru că nimic din ce-a scris până acum nu are de-a face cu sentimentalismul. E o analiză ironică, realistă, inspirată din exemple neașteptate. Doi îndrăgostiți în trafic, un cuplu la o cină festivă și un Thomas Mann tulburat de un chelner.   Continue reading …

Cum s-a auzit „Infernala comedie“ la Bookfest 2015

din carti, din lume

„Infernala comedie“ a pus pe jar „Rezervația de îngeri“! Cu umor, firesc, „p“-uri și „chi“-uri, mărgele, căpșuni și iesle de Murano. Publicat de Editura Adenium, într-o ediție cu ilustrații semnate de Felix Aftene, volumul i-a adunat la aceeași masă pe Luminița Corneanu (min. 03.04), Daniel Cristea-Enache (min. 13.42), Radu Vancu (min. 24. 25) și Emil Brumaru (min. 32.45). Moderator, Daniel Șandru.

Continue reading …

Prima ediţie integrală a operei poetice semnate de Paul Celan

din carti, din lume

„Nu e carte pentru mase, nici o carte pentru intelectuali și nici doar pentru elite. Este doar o carte pentru (…) cei care iubesc cu adevărat poezia, nu doar le place.“ (Florin Iaru)

Paul Celan – Opera poetică (I), cu o traducere inedită de George State, a fost una dintre cărțile-eveniment lansate la Bookfest 2015. Au vorbit despre volum Florin Iaru (min. 00.15), Marin Mălaicu-Hondrari (min. 05.50) și George State, traducătorul (min. 12.02). Mai multe, în înregistrarea alăturată. Continue reading …

„Minunata lume nouă“ în 15 citate

din carti

Publicat în ’32, romanul lui Aldous Huxley pleacă, la fel ca şi „1984“ al lui George Orwell, de la ideea manipulării maselor. Amândoi construiesc societăţi controlate mental, în cazul lui Huxley, şi genetic. Deşi a fost publicat acum mai bine de 80 de ani, actualitatea ideilor continuă să stea în picioare. Şi chiar să neliniştească! Continue reading …

Decalogul povestitorului exemplar

din carti

Cu un efort de imaginaţie, regulile povestitorului perfect, „prescrise“ de Horacio Quiroga şi citate de Marin Mălaicu-Hondrari în „Cartea tuturor intenţiilor“, pot fi aplicate şi în viaţă, nu numai în scrierea unei poveşti. Pentru că şi în viaţă există modele, ispita de a imita, dorinţa de a reuşi, lupta cu emoţiile, dezorientarea şi excesul de griji. Ca să nu mai spun că şi în viaţă există personaje. Dar să rămânem, mai bine, în contextul literaturii. Îndepărtându-ne de regulile lui Quiroga raportate strict la scris, e ca şi când am lăsa la o parte plăcerea de a scoate la lumină o „floare de mină“, aşa cum a fost numit de Mircea Cărtărescu, volumul semnat de Mălaicu Hondrari.

Continue reading …

Sabotajul de la Capşa

din carti

Nu vin la cafenea nici să fac afaceri, nici să stau de vorbă. Vin să-mi fac munca mea de matematician, care are din păcate nevoie de excitantul cafelei. Mă costă bani şi sănătate, dar nevoia e imperioasă.

Dan Barbilian (Ion Barbu), matematician, poet şi capşist fanatic al perioadei interbelice, este, în cartea lui Emil Manu, „Cafeneaua literară“, subiectul unui incident despre care confraţii capşişti au povestit multă vreme. Unul dintre ei, Şerban Cioculescu, l-a redat întocmai în Amintirile sale, iar Emil Manu a preluat evocarea în volumul amintit.

Continue reading …

„Pivniţele Vaticanului“, tenebrele romanului

din carti

Cred că lipsurile operelor de astăzi vin din faptul că ele se nasc înainte de termen şi că artistul nu-şi mai acordă timpul de a le purta în sine. (André Gide, 1913)

Construită ca un miriapod, cu un cap şi multe picioare, „Pivniţele Vaticanului“ nu este doar o glumă la adresa conflictului dintre Biserică şi Francmasonerie ori o ironie care vizează credincioşii vulnerabili, ci şi o demonstraţie logică a felului în care se naşte un text, a faptului că firul roşu dintr-o poveste nu este întotdeauna vizibil, ci de multe ori înnodat şi ascuns, iar prin aceste tenebre, cu atât mai incitant. Continue reading …