din amintiri

Istoria parfumului: de la răşini şi ierburi aromate, la picătura de Chanel No. 5 (II)

Evul Mediu, Renaşterea, Barocul, secolul XIX şi începutul secolului XX aduc arome noi, poveşti noi şi creatori noi. Miroase a vanilie, agrume şi lavandă, apar primele parfumuri moderne şi, odată cu ele, campaniile de publicitate. 

Creştinii asociază parfumul cu decadenţa trupului, cu sexualitatea, iar bizantinii cu reputaţia urât mirositoare. Dacă la romani să miroşi bine însemna să ai o poziţie socială privilegiată, la creştini şi la bizantini, să miroşi bine presupunea să ai o poziţie socială „compromisă“. Evul Mediu este invadat de garofiţe, o floare foarte prezentă în grădinile timpului, de combinaţia de cimbru şi lavandă şi, în general, de aromele florale. Tot acum, mai exact în 1370, apare primul parfum cu o bază de alcool, „Apa Reginei Ungariei“, creată de nişte călugări dominicani. Rozmarinul este ingredientul principal. 

Detaliu din pictura lui Hans Memling, „Portretul unui bărbat cu o garofiţă roz”

Renaşterea şi Barocul sunt inundate cu arome din Veneţia şi din Lumea Nouă. Italienii şi spaniolii utilizează pentru prima dată vanilia în parfumerie, iar francezii naturalizează arome ca iasomia şi irisul. Farmacia Santa Maria Novella din Florenţa devine celebră. Călugării de la Santa Maria Novella sunt cei care îi creează Caterinei de Medici un parfum inspirat de citrice, cu un miros predominant de portocale. În această perioadă apare ideea de a-ţi parfuma hainele, doamnele se accesorizează cu bijuterii parfumate şi poartă pe sub fuste săculeţi înmiresmaţi. Dispare, însă, ideea de a te spăla. Teama de apă are drept cauză epidemiile de sifilis. 

Detaliu din faţada Farmaciei Santa Maria Novella (Florenţa), www.smnovella.it

Începutul şi mijlocul sec. XIX miros a ape uşoare, florale, a citrice şi lavandă. În 1806, francezii fac cunoştinţă cu Apa de colonie imperială, preferata lui Napoleon şi a lui Joséphine (încă nu se făcea diferenţa între parfumurile masculine şi cele feminine), iar Houbigant devine furnizor oficial al Caselor regale. De-aici îşi procura şi Regina Maria parfumul. Houbigant produce şi primul produs de sinteză, cumarina. Moscul animal este uitat şi înlocuit cu arome obţinute artificial, menite să seducă olfactiv şi să ofere nasurilor pretenţioase un cocteil sofisticat de arome.  

Apa de colonie imperială avea în compoziţie alcool, rozmarin, melisă şi esenţă de bergamotă, o compoziţie asemănătoare cu Apa reginei Ungariei

În 1889, Aimé Guerlain creează primul parfum modern, Jicky, pentru care utilizează ca esenţe cumarina şi vanilina obţinute prin sinteză. A fost considerat destul de dur, dar bărbaţii din epocă l-au apreciat. Vedeta Casei Guerlain rămâne, însă, Shalimar (1925), care a avut ca „target“ clientele din America. Se spune că Shalimar s-ar fi născut printr-o eroare, Jean Guerlain a răsturnat, din greşeală, vanilină de sinteză peste Jicky. Parfumeurii rivali nu au crezut povestea. Astăzi, ambra a dispărut din compoziţie, parfumul fiind recreat. 

Shalimar, Guerlain

„O femeie fără parfum este o femeie fără viitor“, spune Coco Chanel, inspirată de o butadă preluată de la Paul Valéry. Ernest Beaux, parfumeurul ţarilor, este cel care a lucrat compoziţia faimosului Chanel N° 5. I-a prezentat creatoarei de modă mai multe mostre, iar ea a ales mostra cu nr. 5. Parfumul şi-a câştigat notorietatea prin două detalii: compoziţia şi flaconul. În ’21, anul lansării lui, compoziţia lui era următoarea:

Note de vârf majore (durează în jur de 30 de minute/ o oră): aldehide, minore: bergamotă, lămâie, neroli
Note de mijloc majore (se dezvoltă treptat şi se simt cam după o oră, două): ylang, ylang, minore: iasomie, trandafir, lăcrimioare, iris pallida
Note de bază majore (rezistă până la sfârşitul zilei, este ceea ce se simte pe haine şi după câteva zile): vetiver (pământ şi lemn), minore: santal, cedru, vanilie, ambră, zibetă, mosc.
Din compoziţia de azi lipsesc zibeta şi moscul. Cât despre flacon, designul lui este de inspiraţie art deco şi este cunoscut ca sticla farmaciştilor. 

Întrebată de un jurnalist ce-şi pune pe ea când se culcă, Marilyn Monroe i-a dat celebra replică: „O picătură de Chanel No. 5” (foto: danielyunhx.com)

Închei povestea cu Chanel N° 5, fără a încheia istoria parfumurilor. Mai sunt multe lucruri de aflat. Vă rezerv plăcerea de a afla povestea integrală urmărind site-ul Fundaţiei Calea Victoriei, pentru a vedea când mai au loc aceste cursuri.

Curiozitate: Parfumul conţine 20% – 30% de concentrat diluat în alcool de 96° , apa de parfum 10% – 20% de concentrat diluat în alcool de 90°, iar apa de toaletă, 10% diluat în alcool de 90°. Parfumeurii parizieni recomandă folosirea apei de parfum sau de toaletă dimineaţa, iar parfumul, seara. Ideal este să fie din aceeaşi gamă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *