„După ce şi-a revenit după un atac cerebral, a constatat că pierduse cu totul araba. Ca şi cum apăsase cineva pe delete şi tot ce era arabă, o limbă la care ţinea, în care recita, dispăruse“, povesteşte Andrei Pleşu, despre o felie din viaţa teologului André Scrima. Subiectul dialogurilor „Înapoi la argument“, de joi, 30 mai, André Scrima a adunat la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, un număr neaşteptat de mare de oameni. Aproape la fel de mulţi ca la întâlnirea cu Pr. Daniel Benga, prezent, şi el, în sală.

Planul discuţiei a fost organizat în patru etape: formarea lui (în ţară şi în străinătate), episodul Vatican 2 (prezenţa lui la Conciliul de modernizare a Bisericii Catolice), etapa Beirut-Liban (personalitatea lui de călugăr, intelectual internaţional şi personaj în dialog cu cele mai strălucite minţi ale contemporaneităţii) şi revenirea în ţară (experienţa „Rugului Aprins“). Vorbitori, doi prieteni ai lui André Scrima, Anca Manolescu şi Andrei Pleşu.