din culise

„Unchiul Oscar“ la 84 de ani

„Vai, ce bine seamana cu unchiul Oscar!“, a exclamat Margaret Gledhill, in timp ce privea silueta din bronz, poleita cu aur, de 25 de cm inaltime. Unele surse sustin ca nu ar fi fost vorba de unchi, ci de sot, iar, intr-un final, unchiul Oscar ar fi fost, de fapt, varul Oscar. Unchi, sot sau var, cert e ca statueta a venit pe lume in 1928, intr-un context deloc onorabil pentru Academia de Arte si Stiinte Cinematografice din Los Angeles.


Pe 11 ianuarie 1927 se intemeiaza Academia de de Arte si Stiinte Cinematografice din Los Angeles. Locul, Hotelul Ambasador, membrii, in jur de doua sute, iar scopul, ridicarea nivelului cultural al cinematografului american. Astazi, Asociatia are peste 6000 de membri.

Intr-o dimineata memorabila, din 1928, Conrad Nagel este iritat de un articol injurios la adresa Academiei.  „Oare nu se poate face nimic pentru a impiedica aparitia unor asemenea articole? De ce sa nu fie Academia cea care sa dea imboldul necesar industriei cinematografice?“, spune el. Cedric Gibbons, directorul departamentului de decoruri de la Metro Goldwyn Mayer, il aude. Face o schita a statuetei, preda comanda sculptorului George Stanley si trei ani mai tarziu, in 1931, statueta primeste si un nume, de la deja amintita Margaret Gledhill, secretara principala a Academiei. Ca material de realizare, s-au folosit staniu si cupru, iar ca polisare, aur. Pretul de cost a fost 60 de dolari.

Cedric Gibbson | Margaret Gledhill
Cedric Gibbsons | Margaret Gledhill

Cum se alegea filmul cel mai bun:

  • fiecare studio propunea doua filme pe care le considera cele mai bune;
  • propunerile erau introduse intr-o cutie cu scrisori si trimise celor 7900 de persoane desemnate sa voteze;
  • erau selectate 5 filme care deveneau candidate oficiale;
  • filmele se votau, apoi, de catre membrii Academiei (200), ai Sindicatului Actorilor (5900), ai Asociatiei Scriitorilor Cinematografici (1000) si ai Asociatiei Regizorilor (250);
  • selectia avea loc prin majoritate si vot secret.

Ca a crescut sau nu nivelul Academiei, este relativ. Sigur este ca spectacolul si publicitatea din jurul acestui eveniment, Premiile Oscar, sunt din ce in ce mai mari. Multe filme si-au meritat Oscarurile, dar la fel de multe au fost nedreptatite, lucru care se va intampla si anul acesta. Intotdeauna va exista o diferenta side gust, si de subiect, asa cum dintotdeauna a existat o diferenta intre productiile americane si cele europene. Woody Allen considera chiar ca „Nu exista cel mai bun film al anului“.

E greu sa-ti inchipui un concurs intre carti sau filme sau opere de arta. Cine poate spune care e mai buna? Cred ca ar fi mai bine daca oamenii din industria de film s-ar intalni in fiecare an si ar spune in mod demn: «Acestea sunt filmele noastre preferate de anul acesta! Votam cu totii si acestea sunt cele cinci filme care ne plac cel mai mult». Nu cel mai bun film. Pentru ca toate filmele nominalizate sunt diferite, fiecare in felul sau. Premiile Oscar sunt chiar mai josnice, pentru ca oamenii trag de tine sa-i votezi pe ei si pe prietenii lor. Se face campanie pentru filme si candidati si se face reclama. Nu exista Cel Mai Bun Film al anului.

Vezi si:

Surse:
1. Lazar Cassvan, „Mituri si legende din lumea filmului“, Ed. Eminescu, 1971
2. „Woody Allen in dialog cu Stig Bjӧrkman“, Ed. Publica, 2013

Foto: www.slate.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *